Au trecut câteva secole de când Dm. Cantemir afirma că
„Moldovenii sunt leneşi la carte” (1714, Descrierea Moldovei), dar această constatare
mai este valabilă şi astăzi pentru o bună parte a societăţii din RM. Au trecut
câţiva ani de când a fost aprobată Legea Învăţământului (1995), la baza căreia
este pus obiectivul de „dezvoltarea unei personalităţi armonioase, creative, care
să se poată adapta la condiţiile în schimbare a vieţii”(Legea învăţământului
nr. 547-XIII din 21 iulie 1995). Unii înţeleg diferit legea. Creativitatea şi
adaptarea la condiţiile vieţii se manifestă mai des în căutarea metodelor de
copiere, convertire a unor persoane influente pentru obţinerea notei dorite,
utilizarea mijloacelor tehnice noi pentru facilitarea obţinerii răspunsurilor
corecte. Mai mult, unii politicieni au devenit lobby al leneşilor, criticând că
prea mulţi au picat examenul de bac în 2013 (42% nu au promovat un sau mai
multe examene). Copierea s-a transformat din flagel al învăţământului în normă.
În ultimii ani sistemul de învăţământ producea mulţi absolvenţi cu rezultate
mari la învăţătură, mulţi deveneau studenţi ai instituţiilor superioare, dar la
prima sesiune se poticneau de note negative.
De ce introducerea constrângerilor la examene trezeşte
nemulţumirea cetăţenilor noştri. Se revoltă părinţii, care nu conştientizează
că au investit în copiii săi griji, dragoste, bani etc., dar rezultatul celor
12 ani de studii este nul. Se revoltă unii profesori, care în loc să fie
responsabili de calitatea predării, nu au depus efortul pentru a asigura
dreptul elevului de acces la informare, accesibilitatea informaţiei. Sunt
nemulţumiţi unii politicieni, care nu au nevoie de o generaţie înţeleaptă,
fiindcă cu cât oamenii sunt mai mediocri cu atât sunt mai simplu de dirijat/manipulat.
Dar chiar în Biblie se subliniază ideea „caută adevărul şi vei deveni liber”.
Permisiunea copierii înseamnă a pune în condiţii inegale pe elevi. Acel care nu
învaţă, dar are bani ia note maxime la examene, iar care învaţă şi nu au cu ce
remunera pe „suflori” îşi obţin note care nu sunt competitive pentru locurile
bugetare din Instituţiile superioare.
Deşi au fost mai mulţi miniştri aieducaţiei, doar o
femeie a avut curajul să implementeze Legea învăţământului, nu doar să mimeze
reforma. După părerea mea a venit timpul să demonstrăm că avem demnitate
naţională şi putem să depunem efort pentru obţinerea cunoştinţelor de
calitate.Trebuie să ne amintim de vestita expresie expusă de Margaret Thatcher
„Caşcavalul pe gratis este doar în colivie”. Cunoştinţele temeinice, care sunt
atât de necesare în condiţiile economiei de piaţă, fără muncă şi perseverenţă
nu pot fi obţinute.
Sunt
sigură că restricţiile faţă de examenele de absolvire va atrage după sine alte
schimbări importante. Iar printre soluţii ar fi îmbunătăţirea calităţii
instruirii, manualelor şi revizuirea programul şcolar, care trebuie să asigure
competenţe intelectuale, profesionale. Ridicarea autoritatea profesorilor
perimată în ultimii ani. Consiliile de profesori trebuie să susţină învăţătorul
care asigură cunoştinţe calitative beneficiarilor. Să fie ridicat la locul
meritat profesorul capabil, erudit, deschis faţă de tendinţele de înnoire a
societăţii, creativ, muncitor şi nu oportunistul sau slugarnicul etc. Dezvoltarea
responsabilităţii şi motivaţiei elevilor faţă de studii. Să fie stimulaţi şi
promovaţi elevii după principiul meritocraţiei (idee înaintată încă de Confucius în perioada antică). Să se asigure
echitatea între şcoli, nu cum ar fi în unele şcoli se admite copierea în altele
nu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu